Fares Enterostop D68 x 30 cps

INGREDIENTE/CAPSULĂ: -cărbune medicinal 105 mg -gelatină (capsula) -rizomi de cerenţel (Gei rhizoma) 45 mg -frunze de măslin (Olivae folium) 45 mg -ghindă de stejar (Quercus fructus) 30 mg -frunze de afin (Myrtilli folium) 30 mg -partea aeriană de mentă (Menthae herba) 30 mg -frunze de *mur (Rubi fruticosi folium) 9 mg -ulei esenţial de cuișoare (Caryophylli floris aetheroleum) 6 mg. 

Cărbunele din lemn, pentru scopuri farmaceutice, a fost utilizat de la începuturile istoriei medicinei. Era obţinut prin expunerea lemnului la temperaturi înalte fără contact cu aerul, în vase închise. Utilizarea sa internă era considerată utilă în deranjamente digestive. Cărbunele ”acţionează ca un absorbant (atât pentru lichide, cât și pentru gaze) și dezinfectant.” (King's American Dispensatory, 1898)

Rădăcina de cerenţel a fost folosită medicinal încă din cele mai vechi timpuri, fiind descrisă de Plinius. Botaniștii din Evul Mediu au apreciat foarte mult puterea ei ca remediu pentru numeroase probleme. Lonicerus (1564) o laudă împotriva colicii abdominale iar Hecker o specifică, printre altele, în diaree, iar mai recent, Leclerc (1927) o folosește ca Tonicum amarum, pentru tonifierea sistemului digestiv.

Măslinul a fost cultivat încă din primele perioade ale istoriei omenirii, frunzele sale fiind folosite pe scară largă în medicina populară din regiunile din jurul Mării Mediterane. Prima menţiune medicală oficială a frunzei de măslin, un raport care descrie calităţile sale, a apărut în 1854. Studiile efectuate au arătat că oleuropeinele din frunzele de măslin au capacitatea de a pătrunde prin învelișul lipoproteic al germenilor inhibând astfel procesul de replicare a ARN-lui, și implicit de înmulţire a germenilor

Stejarul a fost întotdeauna foarte respectat de toate popoarele, mai ales în vechime, de către perși și israeliţi. Dar stejarul a avut întotdeauna o reputaţie bună și în medicină. După cum scrie Dioscorides, ”întregul stejar are o putere astringentă”. Morávek (Praga, 1904) afirmă cum cafeaua preparată din ghinde prăjite este potrivită pentru copiii care suferă de diaree

Menta era cunoscută de daci sub numele de mantia, mentiă, mintă. În Papyrus Ebers se menţionează că izma a fost folosită în Egipt cu 1550 de ani î.Hr. Ea este amintită în scrierile grecești ale lui Dioscorides și în cele latinești de către Columella, Pilnius cel Bătrân și alţii. Calităţile curative ale mentei erau deja menţionate în lucrările medicilor antici precum Hippocrates și Paracelsus, iar Lonicerus, în 1564, scria despre acestea în ediţia a III-a a publicaţiei Synopsis Stirpium Britannicum. În zilele noastre o știm pentru calităţile ei digestive, reconfortante, aroma ei plăcută aducând o notă de prospeţime.

Murul este una dintre cele mai vechi plante medicinale, ale cărei fructe și frunze sunt deja menţionate ca medicament în scrierile hipocratice. Pliniu raportează utilizarea lăstarilor împotriva diareei, iar cărţile medievale de plante medicinale aduc folosirea *frunzelor de mur pentru proprietăţile antidiareice.

”Cuișoarele sunt stimulatoare și carminative pentru tractul digestiv; sunt utilizate în flatulenţă […]. Proprietăţile medicinale ale cuișoarelor rezidă în principal în uleiul volatil, care poate fi administrat pe zahăr sau în capsule cu mentol, mentă.” “Uleiul esenţial de cuișoare este un puternic antiseptic.” The British Pharmaceutical Codex, 1907 / 1911. 

ATENŢIONĂRI: Nu se recomandă copiilor sub 6 ani, în caz de constipaţie și în caz de hipersensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului. Învelișul capsulei este pe bază de gelatină animală. SARCINĂ ȘI ALĂPTARE: Nu se recomandă femeilor însărcinate datorită unor posibile efecte de stimulare a contracţiilor uterine.

MOD DE UTILIZARE: Copii 6 - 12 ani: 1 capsulă de 2 ori pe zi, înainte de masă. Copii peste 12 ani și adulţi: 1 capsulă de 3 ori pe zi, înainte de masă. Dacă este nevoie de un efect mai puternic se pot administra până la 6 capsule pe zi, la recomandarea medicului sau a farmacistului. Durata unei cure este de 5 zile.

SFATURI PRACTICE DE DIETĂ ȘI STIL DE VIAŢĂ: În cazul unor scaune prea dese, inconsistente și însoţite de disconfort intestinal dieta presupune evitarea laptelui, a fructelor și legumelor crude, a alimentelor iritante, precum condimentele, băuturile alcoolice sau cele care conţin cofeină (cafea, ceai negru, băuturile cu cofeină) și a fumatului. Se va reduce consumul de alimente bogate în grăsimi (prăjeli, carne grasă, afumături, deserturi cu conţinut mare de grăsimi și zahăr, unt sau margarină în exces, smântână, nuci și seminţe). Se recomandă consumul de orez, pâine prăjită, legume fierte, banane, porumb, griș, brânzeturi uscate. Dieta obișnuită trebuie reluată treptat. Pentru evitarea deshidratării consumaţi zilnic cel puţin 2 litri de lichide.